studiile

"un studiu al unor cercetatori de la universitatea din..." - asa incep stirile "serioase".
Din studiile mele asupra studiilor redau:

- se ia un numar de voluntari drept "profesori" + un elev. Profii au voie sa administreze socuri electrice tot mai mari invatacelului, daca acesta nu raspunde corect. Voluntarii nu stiu ca elevul mimeaza durerea. Exista o limita a socului la cate poti considera ca elevul a murit. Ce arata studiul? Ca 65% dintre oamenii normali, daca ar avea puteri depline asupra cuiva, ar deveni tirani.

- daca doi oameni memoreaza niste cifre, unul in apa iar altul pe uscat, fiecare dintre ei isi va aminti cele mai multe cifre in mediul in care le-a memorat.

- un economist care vroia sa castige noi clienti pentru banca ptr care lucra a incercat ceva inedit. A trimis 60.000 de scrisori la fosti clienti ai bancii felicitandu-i ca au achitat vechiul credit si asigurandu-i ca sunt eligibili pentru unul nou. Scrisorile nu erau identice. La unele era dobanda mai mare, la altele se ofereau premii, etc. Dincolo de toate diferentele, pe jumatate din scrisori era o poza cu o femeie si pe cealalta cu un barbat. Previzibil, scrisorile "garantate" de o prezenta feminina au castigat detasat, indiferent daca pe ele erau mentionate dobanzi mari sau nu se ofereau premii.....

- nota de la scoala pe care mi-o amintesc cel mai bine e un UNU intr-o teza. Greu mi-o fost s-o scot la capat in trimestrul ala!!! Cercetatorii insa spun ca, dupa ani si ani, 89% dintre noi isi amintesc destul de exact numarul notelor de 10 primite si doar 29% notele de 5. In acelasi sens, pariorii si in general sclavii Norocului isi amintesc rarele momente in care au castigat, chiar daca-s in pierdere. Doar au nevoie de scuze. Cam la fel fac si fumatorii, dau exemplu pe cate unu' care "o fumat si-o baut si uite cat o trait" in loc sa se gandeasca unde-s toti ceilalti de-o ramas doar cativa de dat exemplu....

- mancam si bem ambalaje. Un prof' a momit niste bautori de vin si le-a pus licoarea magica in sticle pe care se vedea pretul; incepea de la 5 dolari si ajungea la 90. Fara ca ei sa stie, a pus acelasi vin in sticla de 10 dolari si in cea de 90, si idem la cea de 5 dolari cu cea de 45. Indiferent de continutul sticlei, cea mai scumpa a provocat cea mai mare placere, sau, ca sa inteleaga tot omu', cortexul orbitofrontal median avut mai multa activitate.

- din aceeasi categorie: daca dai pacientilor calmante despre care ei stiu ca-s f ieftine, acestea nu-si vor face efectul prea tare. In schimb, spune-le ca e ultima descoperire si evident ca-i scumpa si durerile se vor ameliora....

- tinem minte chipuri si uitam ascunzatori, nume, numere. Nu se prea stie de ce. Am 29 de ani si nu mai stiu cum cheama juma din clasa de liceu dar am chipul tuturor in minte. Astia zic ca cei mai multi nu vor uita chipurile colegilor nici peste 50 de ani de la absolvire.

- dati un clic: http://michaelbach.de/ot/sze_shepardTables/index.html vezi vedea clar ca tablia celor doua mese nu e egala. Este! Uitati-va pe site, sunt multe iluzii optice interesante. Imi place si asta: http://michaelbach.de/ot/sze_shepardTables/index.html , jucati-va cu dimensiunea di viteza.

"Am plecat de acolo, dar mi-am lasat loc de buna-ziua" sau "la domnu' Y am o usa deschisa". Ne place sa stim ca exista cel putin un plan B. Hai si-un C.

Acuma vreo 2200 de ani, un comandant chinez isi ducea trupele de-a lungul fluviului Yanghtze, spre o confruntarea cu armata dinastiei Chin, sau Qin sau cum i-o zice. Au trecut raul si au innoptat langa mal. Dimineata, si-au gasit vasele arse si provizii ramase doar pentru trei zile. Nu inamicul facuse asta ci chiar comandantul lor. Mesajul era clar: nu exista plan B, ori castigati si traiti - ori pierdeti si muriti. O singura usa deschisa. Au castigat 9 batalii la rand.

Sa dai foc podului pe care tocmai ai trecut. Sa stii ca "n-ai incotro", mergi doar inainte, e de cele mai multe ori benefic.

"Eu sunt Calea, Adevarul si Viata.....". - nu o cale. Toate drumurile duc la Roma mai putin unul, care duce la Hristos.

Am vazut echipe de fotbal care au jucat extraordinar motivate de gandul ca "n-avem nimic de pierdut". Oameni in situatii extreme care au gasit supraomenescul din ei (nu ala a lu' Nietzche) stiind ca planul B inseamna MOARTE. Exista o emisiune extraordinara pe Discovery despre oamenii care ar fi trebuit sa nu mai fie in viata..... si au ramas. "In situatii anormale, sa ai o reactie normala e anormal" spune Frankl.

Citesc o carte de un nene, Dan Eriely, se numeste "Predictably irational"., in care dansul prezinta felul nostru de a fi irationali, chiar si atunci cand credem ca sunt rationali. Are multe experimente facute pe tineri sanatosi mental si care in conditii de stres sau influentati de o majoritate faceau alegeri irationale.

Indiferent de spatiul in care ne miscam, pentru noi toti exista DOAR planul A. Si n-avem nimic de pierdut. Ratam, eventual, asa cum zicea nea' Pascal, niste lucruri care in final oricum se dovedesc daunatoare si inutile.

Oamenii sunt tristi cand simt ca imbatranesc dar totusi fac chef, de bucurie ca a mai trecut un an....

Ieri discutam cu un tip care citeste enorm si n-are "greturi" in a lectura orice dar pare ca nu se atinge de literatura crestina. Ii spun ca avem un "cub" de literatura unde o duzina de tineri religiosi citesc carti laice. Mirat, ma intreaba: "Da ce, va lasa pastorii? Nu-s impotriva? Va permit sa va intalniti dupa slujba, sau cum?" M-am enervat instant dar mi-o trecut repede - imi era mila de bietul dogmatic....

N-o sa pot scrie niciodata corect. Nu-l pot invata gramatica limbii romane nici macar pe nepotul meu. Ma folosesc (cat pot) de ea precum de mersul biped: imposibil sa-l explic cuiva. Tot ce inseamna scoala generala - liceu - facultate s-a atrofiat in mine. Nu-mi amintesc decat o parte din tabelu' lui Mendeleev, c-o trebuit sa-l invat pe de rost, altfel ma lasa profa pe vara, iar vara era sacra, 3 luni sfinte de necitire. Cand vad tineri studiosi ce manuiesc subiecte din domenii atat de diferite ma simt strain de ei, dar nu mai mult decat ma simt de mine insumi. Mi-as fi dorit o astfel de adolescenta. Recitesc "Un om sfarsit". Papini (si adolescentul miop?) n-a avut copilarie si totusi il invidiez. Unii isi amintesc ce faceau in copilarie, altii ce gandeau...... Si se invidiaza reciproc?

Frankl zicea ca in zilele (lunile) de dupa eliberarea de la Auschwitz, foarte multi detinuti au trait chinuitoare momente de depersonalizare. Nimic din ce era dincolo de gardul ghimpat nu li se mai parea real. Multi au avut nevoie de terapie ca sa se reintoarca la o viata normala. O senzatie asemanatoare am experimentat cand am fost in Mall zilele trecute. Greata si depersonalizare. Ireal sa poti sa-ti iei un ziar si-un cola de la un Innmedio dupa care, la cativa pasi, sa te pui sa te rogi in chilia ortodoxa amenajata la demisol, nu departe de piscina de la etaj; iar mai apoi sa-ti iei costumul de la curatat, undeva la 10 m distanta. Cand astepti la coada te poti holba la pestii exotici expusi la petshop. Iti scoti niste poze la print shop, cumperi distonocalmul de la Helpnet si tot asa...... Oamenii sunt f f aranjati, le place sa se minta unii pe altii ca-s nemuritori si ca mutra ce-o vad dimineata in fata oglinzii e falsa. In ziua aia, eu, o victima a sistemului impotriva caruia cartesc desi-l fac sa mearga, mi-am cumparat o carte: "Domnia cantitatii si semnele vremurilor". Acolo, in miezul Templului Lacomiei am dat peste acest pasaj: "....in virtutea legii analogiei, punctul cel mai de jos este ca un reflex obscur sau ca o imagine inversata a punctului celui mai de sus, de unde rezulta aceasta consecinta, paradoxala numai in aparenta, ca absenta desavarsita a oricarui principiu implica un fel de "contrafacere" a principiului insusi..." Mi-a fost clar ca Dumnezeu intrase de data asta cu mine in Mall ca sa-mi diagnosticheze greata: Mall-ul - simbol - imagine inversata a Raiului. Fara Principii dar plin de principii.

de citit

http://www.christianitytoday.com/bc/2008/julaug/11.37.html?start=1
http://www.discovery.org/a/13751
http://pajamasmedia.com/blog/the-scientific-embrace-of-atheism/

arta

despre blog

De ce am blog?
Nu-l am ca sa concurez cu altii: toti aia din categoria "altii"-s si ei unici si sper ca autenticitatea lor (sau falsitatea) din real se oglindeste in virtual si asta mi-e-ndeajuns.
Nu scriu ca sa atrag fani si prin urmare nu caut admiratori. Incerc sa ma rezum la povesti despre lucrurile care m-au incantat (sau nu), cu speranta ca bucuria (sau intristarea) poate fi redirectionata via internet catre altii.

Laudele imi plac, de aceea am lasat liber la comentarii, dar de astazi am decis sa inchid si capitolul asta, nu din modestie ci cu scop pur profilactic. Mi-am propus sa nu mai monitorizez nici numarul de accesari, din acelasi motiv.

Intentionat n-am tratat pana acum subiecte prea actuale, nu am cerut sa fiu introdus in blogroll-ul numanui si nici nu ofer asta la schimb. Nu am postat provocator si m-am ferit sa invit internautii in vartejul comentariilor la comentarii si in acest sens n-a pus prea multe intrebari si nici nu am facut sondaje care sa bucure iluzoria libertate a unora. M-am ferit de youtub-uri si "linkomandari" si nici n-am divulgat eu-stiu-ce-conversatii personale, avand ca paravan Transparenta. Am postat cand si cum, dupa cum am avut chef. Stiu ca prin simpla afirmare a celor de mai sus devin patetic, dar am simtit nevoia de-o clarificare, asta pentru ca as vrea sa scriu si totusi sa nu fiu bagat in seama de cei care cred ca revendic vreun loc in vreo ierarhie....

Imi imaginez blogul ca un pergament inchis intr-o sticla goala de vin, ca-n povesti, si aruncat in apa: un vas fara capitan si carma, plutind aiurea prin oceanul virtual.... pana-l gaseste cineva, un cineva de care eu sa n-am habar, un om.

rationament evolutionist in 10 pasi

Viata? Toate purtatoarele de viata tanjesc sa duca viata mai departe. Ba chiar s-o inmulteasca. Am vazut sute de documentare si am citit multe carti in care se vorbea despre incredibila capacitate a purtatorilor de viata de a o da mai departe. Cica oamenii se imbata cu iubire si se mint cu cate-un mariaj doar ca sa creasca plozi si sa-si perpetueze specia: asa e inscris in genele lor. Animalele se inseala unele pe altele prin deghizare, miros, dans, culoare. Se imperecheaza si-si ascund dupa aceea ouale sau progeniturile in cele mai diverse locuri doar ca sa-si duca mai departe gena. Tot ce vedem e lupta pentru perpetuarea speciilor. Fii atent, intoarce tabloul de care esti fascinat si-o sa vezi pe verso cine-l semneaza: e domnul "lupta pentru supravietuirea speciei". Familia e justificata prin minunata ideea ce i-a venit Evolutiei, cum ca sunt mai buni 2-3 copiii protejati decat 20 lasati de capu' lor. Adulterul e si el scuzat prin simplul impuls stra-stra-stramosesc de a lasa cat mai multe seminte la rodit, ca cine stie cate sunt anulate de intemperii.

Buuuun. Sa acceptam asta: in final, totul se reduce la supravietuirea si perpetuarea speciei din care faci parte. Perfectionarea tine tot de acest ultim deziderat, caci esti mai atragator ca sa ai sanse mai mari sa te reproduci, vanezi mai bine ca sa ai ce sa mananci si astfel mentii un exemplar al rasei tale in viata, etc. Daca e asa, da-mi voie sa dac urmatorul rationament:

1. Scopul nr.1 e supravietuirea umanitatii si, daca se poate, cresterea numarului de oameni de pe Terra, ca resurse sunt, Natura stie.
2. Ca sa se intample asta, trebuie sa se nasca mai multi oameni decat sa moara
3. Deci ai nevoie de mai mult de 2 copii in familie.
4. Singurele state in care rata natalitatii e depasita de cea a mortalitatii sunt cele seculare, cele in care exista un mare numar de atei.
5. Asta inseamna ca secularismul produce o asa mare dorinta de "bine personal" incat cuplurile (nu zic "familiile" ca e termen demodat pentru ei, deh, cine mai are nevoie de niste acte semnate la primarie?) nu fac copii sau fac unu-doi, insuficient pentru scopul inscris de Mama Natura in carnea lor.
6. Daca toata Terra ar imbratisa "valorile" ateiste, ar urma pe Pamant o perioada de hedonism generalizat culminand cu auto-distrugerea speciei umane.
7. Acest lucru, strict evolutionist vorbind, nu trebuie sa se intample, caci nici o speciei de-a lungul istoriei nu a stat pasiva la o asa tragedie.
8. Asadar si prin urmare, ateii vor ajunge sa laude si sa promoveze frenetic religia de orice fel, altfel devin inconsecventi cu teoria evolutionista in care cred.
9. Si daca esti ateu, va trebui sa crezi ca exista "ceva" dincolo de biologie, chiar daca asta e doar ca asa-ti dicteaza Mama Natura.
10-le iti apartine

A-B-C

"Am plecat de acolo, dar mi-am lasat loc de buna-ziua" sau "la domnu' Y am o usa deschisa". Ne place sa stim ca exista cel putin un plan B. Hai si-un C.

Acuma vreo 2200 de ani, un comandant chinez isi ducea trupele de-a lungul fluviului Yanghtze, spre o confruntarea cu armata dinastiei Chin, sau Qin sau cum i-o zice. Au trecut raul si au innoptat langa mal. Dimineata, si-au gasit vasele arse si provizii ramase doar pentru trei zile. Nu inamicul facuse ravagii ci chiar comandantul lor. Mesajul era clar: nu exista plan B, ori castigati si traiti - ori pierdeti si muriti. O singura usa deschisa. Au castigat 9 batalii la rand si au intrat in istorie.

Sa dai foc podului pe care tocmai ai trecut. Sa stii ca "n-ai incotro", mergi doar inainte, e de cele mai multe ori benefic.

"Eu sunt Calea, Adevarul si Viata.....". - nu o cale.

Am vazut echipe de fotbal care au jucat extraordinar motivate de gandul ca "n-avem nimic de pierdut". Oameni in situatii extreme care au gasit supraomenescul din ei (nu ala a lu' Nietzche) stiind ca planul B inseamna MOARTE. Exista o emisiune extraordinara pe Discovery despre oamenii care ar fi trebuit sa nu mai fie in viata..... si au ramas.

O idee furata: sa zicem ca am nevoie de 10.000 de euro ca sa-mi iau masina. Ii am? Nu-i am si nici nu-i pot face rost. Dar daca am cancer si am nevoie de 10.000 de euro ca sa fac transplant, ii fac rost? Mai mult ca sigur ca da.

Oricat de placut e sa stii ca ai optiuni, uneori e mai bine sa fii constient ca nu exista plan B, C,....., ori A ori NIMIC.

za end

pentru o perioada nedeterminata, rarele mele postari de pe blog vor deveni si mai rare. Nu prea mai am nimic de spus. Multumesc pentru fidelitate celor 4-5 cititori ai mei. :-)

Statistici:

In total, blogul a avut 14.069 vizite (22.544 pagini vizitate) din care:

7.743 au fost prin linkuri de la alte site-uri
4.110 prin motoare de cautare
2.216 trafic direct

Cele mai vizulizate postari:

Ion din Anina si Attila din Cornesti: 882
Sindromul munchausen: 784
Motto-uri: 380
Giovanni Papini, Gog: 229
Sfarsitul lumii: 216

550 de vizitatori au ajuns pe blog cautand ceva despre "Ion din Anina".

pax

"Consideram ca Dumnezeu, fiind improbabil, poate sa existe; astfel El putea sa se faca si adorat; cat despre Umanitate, fiind o simpla idee biologica si nesemnificand altceva decat om specie animala umana, aceasta nu era mai demna de adoratie decat orice alta specie animala. Cultul Umanitatii, cu ale sale rituri de Liberate si Egalitate, mi s-a parut intotdeauna o reinviere a cultelor antice, in care animalele aveau infatisarea zeilor, sau in care zeii aveau capete de animale.
Asa ca, nestiind cum sa cred in Dumnezeu si neputand sa cred intr-o turma de animale, eu am ramas, cum s-a intamplat si cu altii aflati la liziera multimii, la acea distanta pe care toata lumea o numeste in mod obisnuit Decadenta." - Fernando Pessoa

"Cat timp nu se va putea proba ca materia sau fortele fizice pot sa rationeze, suntem obligati sa consideram orice legatura inteligenta si inteligibila intre fenomene drept o proba directa a existentei unui Dumnezeu care cugeta." - L. Agassiz

NIKON

vand Nikon D90 Kit - obiectiv Nikon AF-S 18-105mm F/3.5-5.6G ED VR + filtru UV Hoya + Telecomanda Nikon + CARD 4GB + Geanta Nikon CF-EU04 - 3700 LEI. Cumparat nov 2008 deci mai are garantie 1 an. Aproape toate pozele postate in ultimul an pe blog au fost facute cu acest aparat. Detalii la 0743382494.

fluture-colibri. In Anina.

NOU!!!

Orasul NOU. Asa ii zice unui cartier din Anina. Informatii despre minunatul cartier se gasesc pe google. Eu las doar cateva fotografii za vorbeasca:

change I can belive in

Ai grea si neplacuta mostenire:

- tarele faptului ca esti roman. Popor mereu cotropit, victima a istoriei. Faptul ca esti nascut aici poate deveni un bolovan legat de gat care te lasa inept: e atat de greu ca nu poti nici sa te sinucizi, nici sa inaintezi in viata.
- defectele regiunii in care vei trai. stim cu totii cum sunt caricaturizati oltenii, moldovenii, miticii etc.
- pana la varsta in care devii constient si poti alege ceva, te mai pricopsesti cu: limbajul si obiceiurile locului, invataturile parintilor, bunicilor, profesorilor + influenta televizorului, a prietenilor.
- la toate astea se mai adauga bagajul strict genetic. Ereditar, cica esti: 50% capacitate cognitiva, 54% sociabilitate, 42% amabilitate, 49% constiinciozitate, 48% labilitate emotionala si 38% agresivitate din ceea ce au fost stramosii tai.
- cand vine momentul in care iti pui intrebari serioase despre identitate ta, esti deja ambalat ca produs al istoriei si mediului in care ai te-ai miscat.

Cand iti dai seama ca pana la 17 sau nu-stiu-cati-ani ai fost doar lut modelat de altii, ce poti face? Cine-ti da puterea sa schimbi ceva?

Sa zicem ca stiu pe cineva care stie ca taica-su, cel casatorit cu maica-sa si care este cunoscut de toti drept tata adevarat, e de fapt unchiu-su, asta pentru ca fratele celui ce trebuia sa-I fie tata s-a combinat cu mama respectivului. Intelegi ceva? Tatal cu care traieste copilul e de fapt unchiu-su. Si cel ce se stie ca e unchi e de fapt tata. Nici acum nu ai inteles? Tatal adevarat sa da in continuare drept unchi, asta pentru ca frati-su, adica cel ce se crede tata, nu stie de legatura sotiei sale cu frati-su. Daca nu pricepi nici acum, nu fa efort suplimentar, ai treburi mult mai importante pe pamant. Intrebarea e: cum e sa traiasca cineva cu taica-su legal, stiind ca e unchi, si cu unchiu-su legal stiind ca ii este tata? Cine da putere unei astfel de fiinte sa-si vada totusi de viata: sa faca o scoala, sa aiba prieteni normali si sa se gandeasca la altii?

Sa presupunem ca mai stiu o persoana care are 4 frati. Toti din aceeasi mama dar fiecare cu alt tata. De mica, a trait in te-miri-ce locuri, tarata de maica-sa. A cersit trei ani si a dormit in locuri de 5 stele, cu minus in fata. La 10 ani, dupa ce un ONG a luat-o de pe strada ca s-o duca intr-o tabara, s-a intors si nu si-a mai gasit mama in locurile clasice de cersit. Lasase totusi un mesaj: ca o paraseste si de acum sa se descurce pe cont propriu. S-a descurcat; Acum e fata care citeste cele mai multe carti din biblioteca bisericii si una dintre cele care pot da lectii de viata multor filfizoni.

Dar daca mai stiu una care a fost sechestrata si abuzata sexuala ani la rand de taica-su vitreg, asta cu acordul tacit al maica-si? Si daca fata asta are acum copilul lui taica-su si-l creste cu iubire, desi stie in ce conditii groaznice a fost zamislit, asta pentru ca stie valoarea ca nici un copilas nu are suflet de bastard?

Si o mai stiu pe Angi, fosta aurolaca. Tine buchetul in poza de mai sus. E plina de traieturi pe ambele brate de zici ca a vrut sa se sinucida in fiecare zi a vietii ei. Stie cum e pe strada si cum e sa fii la un pas de moarte din cauza bolilor contractate acolo. Cine i-a dat putere sa renasca si cine i-a pus zambetul ala ce spulbera Raul pe buze?

Si am in jur multi tineri cu o viata facuta cioburi, praf, pulbere, striviti de familie si mediul in care au trait. Si astia, desi au toti motive intemeiate sa urasca si s-o ia razna, se agata de Dumnezeu si inainteaza in viata.

Nu e un merit ca ii vad aproape saptamanal, e un privilegiu si o continua provocare.